Ce trebuie sa stii despre sanii tai

Ce trebuie sa stii despre sanii tai Nu incerca sa ghicesti. In loc sa traiesti in umbra incertitudinii si a povestilor pe care le auzi in jurul tau, afla cu certitudine ca esti sanatoasa! Nu te teme sa iti infrunti frica de a te autoexamina si de a merge la medic. Doar asa poti afla sigur ca esti bine. De fiecare data.

Ce poti face pentru a fi sigura ca esti bine

Ce trebuie sa stii Depinde numai de tine

O analiza de rutina, o data la 1-2 ani. Daca ai peste 35 de ani, cel mai simplu este sa ceri medicului tau de familie o recomandare pentru efectuarea unei ecografii si/sau mamografii. Daca ai mai putin de 35 de ani, poti cere medicului tau sa iti faca o examinare clinica a sanilor sau poti merge singura sa faci o ecografie mamara care iti poate confirma ca esti sigur bine.
Examinarea clinica a sanilor. Aceasta ar trebui sa fie parte din analizele de rutina pe care le faci o data pe an. Asa ca data viitoare cand mergi la ginecolog sau la medicul de familie, ai putea sa-i ceri sa-ti examineze si sanii. Doar ca sa afli ca esti bine.
Autoexamineaza-te o data pe luna. Este atat de usor si de la indemana. La inceput s-ar putea sa ti se para usor ciudat, pana inveti reperele propriului tau corp. Apoi va deveni un gest foarte firesc care te va ajuta sa afli prima daca se intampla ceva neobisnuit cu sanii tai. Afla prima ca esti bine, in fiecare luna.

Δ Sus

AUTOEXAMINARE si EXAMINAREA CLINICA a sanilor

AUTOEXAMINAREA

O poti face tu singura acasa, fara sa te deranjeze nimeni. Este primul pas pentru a fi sigura ca sanii tai sunt perfect sanatosi.
Este indicat sa o faci la 7 14 zile dupa prima zi a menstruatiei, cand sanii sunt mai putin tensionati. Daca nu mai ai ciclu menstrual, fixeaza-ti o zi, aceeasi in fiecare luna, in care sa-ti faci autoexaminarea sanilor.
Ce modificari iti spun ca trebuie sa consulti un doctor:
Orice nodul, neregularitate perceputa prin autopalpare la nivelul sanului, in apropierea sa sau sub brat, orice modificare de consistenta regionala, orice denivelare care deformeaza sanul, orice modificare de la nivelul tegumentelor, areolei sau mamelonului, orice modificari dureroase inexplicabile, orice modificare de laxitate a sanului.
Orice umflatura sau ingrosare aflata pe san, in apropierea sa sau sub brat, orice modificare in dimensiunea si/sau forma sanului, schimbari de textura si culoare ale pielii sanului sau sfarcului, o coaja sau rosatura pe san sau sfarc, orice senzatie de mancarime in zona sfarcului sau durere inexplicabila, fara umflatura.

EXAMINAREA CLINICA A SANILOR

Examenul clinic efectuat de medic consta in inspectie (vizualizarea modificarilor care pot fi la nivelul tegumentelor areolelor, mameloanelor) si examinarea propriu-zisa.

Medicul va examina intai aspectul sanilor: modificari de forma sau dimensiune. Prin palpare, medicul va depista posibilele modificari existente la nivelul sanilor sau la nivelul axilelor.

Va putea sesiza si modificari de consistenta/elasticitate sau forma. In functie de rezultatul examinari clinice, va discuta cu tine despre eventualitatea realizarii unor analize suplimentare.

Daca ai peste 20 de ani si vrei sa fii sigura ca ai sanii sanatosi, este bine sa faci o examinare clinica a sanilor o data la 1-3 ani, in functie de varsta:

Intre 20 si 39 de ani o data la 3 ani
Peste 40 de ani o data pe an.

Δ Sus

Despre ECOGRAFIA MAMARA si MAMOGRAFIA

ECOGRAFIA

Este o metoda non-invaziva de analiza a sanului cu ajutorul ultrasunetelor, singura relevanta pentru femeile cu varsta sub 35 de ani, la care tesutul glandular mamar este prea dens pentru a putea obtine rezultate concludente despre sanatatea sanilor cu ajutorul mamografiei.
Dureaza aproximativ 5 minute, nu doare deloc si poate fi realizata la cererea ta, fara a avea nevoie de trimitere de la medic. Sigur, varianta cea mai buna este ca ecografia sa fie recomandata in urma unui examen clinic efectuat de medic.
Tehnica examinarii ecografice este facila, se realizeaza cu ajutorul unei sonde de examinare ecografica pe care se aplica un gel special. Se examineaza toata suprafata mamara, inclusiv regiunile axilare, astfel incat sa poata fi descoperite eventualele leziuni. Eventuale modificari sunt inregistrate fie pe o hartie speciala (fotografie) fie pe un CD, astfel incat la o examinare ulterioara sa existe posiblitatea compararii rezultatelor obtinute.

MAMOGRAFIA

este o radiografie speciala a sanului realizata cu ajutorul razelor X care ajuta la detectarea modificarilor la nivelul structurii sanului, cu cativa ani inainte de aparitia unor semne sau simptome detectabile prin examinare clinica sau autoexaminare.
Se face doar la recomandarea medicului, in functie de istoricul tau medical sau preventiv, in special dupa varsta de 40 de ani, cand este bine sa intri intr-un program de screening mamografic pentru cancerul de san, fiindca este mult mai usor sa previi decat sa tratezi.
Timpul de efectuare a mamografiei este variabil, fiecare expunere dureaza cateva secunde si se recomanda minim doua imagini pentru fiecare san.
S-ar putea sa fie o senzatie neplacuta, dar pentru a reduce disconfortul, este bine sa nu faci mamografia imediat, inaintea, in timpul sau imediat dupa menstruatie, cand exista deja un disconfort la niveulul sanului.
Nu trebuie sa te temi de pericolul de iradiere. Factorul de radiatie e foarte scazut si nu creste riscul aparitiei de cancer la san.
Mamografia si ecografia sunt doua metode imagistice care se completeaza, nu se exclud. Exista leziuni care din cauza densitatii tesutului glandular mamar nu pot fi identificate mamografic pentru aceste situatii examinarea ecografica este recomandata. De asemenea, sunt leziuni la nivelul sanului care nu pot fi identificate ecografic precum microcalficicarile. Pentru aceste situatii mamografia reprezinta metoda de electie. asadar este bine ca ambele investigatii sa fie facute la recomandarea medicului astfel incat sa se reduca riscul nedescoperirii unor leziuni ale sanului.

Δ Sus

Ce trebuie sa stii despre sanatatea sanilor

Varsta conteaza. Structura sanului se modifica in timp iar afectiunile mamare pot aparea oricand. Insa statistic vorbind, riscul aparitiei unor boli grave, printre care si cancerul la san, creste pe masura ce inaintezi in varsta.
Istoricul medical al familiei. Un antecedent in familie ar trebui sa te faca mai atenta. Totusi, 70% dintre femeile diagnosticate cu cancer la san nu au avut in familie un caz similar.
Tratamentele hormonale compensatorii si contraceptivele pe baza de hormoni. Desi este un subiect aflat inca in dezbatere, vorbeste cu medicul tau despre riscul aparitiei cancerului la san in legatura cu utilizarea hormonilor, mai ales daca exista cel putin un caz de cancer la san in familia ta.
Operatii estetice. In cazul unui implant, trebuie sa stii ca acesta va face ca mamografia poate deveni neconcludenta pentru diagnosticarea din timp a bolilor sanului printre care si cancerul la san. In cazul micsorarii sanilor, inlaturarea tesutului poate obstructiona alaptarea. In ambele cazuri, discuta cu medicul in detaliu despre consecinte, inainte de a lua decizia finala.
Lovituri la nivelul sanilor. Daca te lovesti la san, nu intra in panica. Nu exista o legatura dovedita intre o lovitura la san si aparitia unor afectiuni grave. Totusi, nu poti ignora lovitura, iar in cazul in care nu se vindeca, cere parerea unui medic specialist. Traumatismele repetate pot duce la aparitia unor modificari la nivelul glandei mamare.
Expunerea la soare. Evita sa-i expui la soare intre orele 10-16. Foloseste creme cu factor de protectie mai mare de 15, cu 20-30 de minute inainte de expunere, cu reaplicare la intervale de 2-3 ore. Chiar daca stai sub umbrela, razele ultraviolete trec prin aceasta, iar nisipul le reflecta in proportie de 80%. Nu adormi niciodata la soare, neprotejata. In cel mai fericit caz, te alegi cu arsuri. Cand inoti, tine minte ca in apa razele soarelui sunt si mai puternice. Asa ca foloseste cu incredere o lotiune rezistenta la apa.
Poti afla cu certitudine ca esti bine numai daca mergi regulat la control.
Expunerea la soare. Evita sa ii expui la soare intre orele 10-16. Folosesti creme cu factor de protectie mai mare de 15, cu 20-30 de minute inainte de expunere, cu reaplicare la intervale de 2-3 ore. Chiar daca stai sub umbrela, razele ultraviolete trec prin aceasta, iar nisipul le reflecta in proportie de 80%. Nu adormi niciodata la soare, neprotejata. In cel mai fericit caz, te alegi cu arsuri. Cand innoti, tine minte ca in apa razele soarelui sunt si mai puternice. Asa ca foloseste cu incredere o lotiune rezistenta la apa.
Poti afla cu certitudine ca esti bine numai daca mergi regulat la control.

Δ Sus

Despre nodulii la san

8 din 10 noduli sunt de natura benigna. Daca nu esti la menopauza, este foarte probabil ca un nodul sa indice altceva decat cancer la san. Iar daca esti la menopauza si nu urmezi un tratament hormonal compensator, tot exista posibilitatea sa fie benign.
Verifica si celalalt san. Daca simti ceva similar, tot nu ai de ce sa te sperii. Poate fi ceva normal. Exista umflaturi in zona sanilor a caror prezenta este normala si tine de structura unui san sanatos si de momentul in care te afli fata de ciclul menstrual. Ca sa fii sigura totusi, vorbeste cu medicul tau despre asta.
Cum se simte nodulul. Noua din zece formatiuni au trasaturi particulare: dure, fixate pe tesut, se deplaseaza sau nu cand le atingi, de obicei sunt nedureroase si izolate (apare cate una). Orice formatiune pe care nu ai mai remarcat-o, chiar daca nu te deranjeaza, trebuie investigata fara intarziere.
Un medic stie ce se intampla. Un medic are experienta necesara examinarii clinice a sanilor. Si daca este medicul tau la care mergi in fiecare an si ti-a controlat cu regularitate sanii ai si avantajul unui istoric care il ajuta, prin comparatie, sa observe orice modificare aparuta de la examinarile anterioare.
Nu amana, nu neglija. Desi nu pare a fi o urgenta, aparitia unui nodul trebuie tratata cu seriozitate. Desi in majoritatea cazurilor nodulii sunt benigni, e mai bine sa afli repede si sa stii sigur ca esti bine. Un diagnostic pus la timp te scapa de stres si de incertitudine si iti ofera mai multe alternative de tratament.

Δ Sus

Tipuri de noduli

Ce trebuie sa stii Orice nodul palpabil al sanului trebuie investigat nu numai prin palpare dar si prin ecografie, eventual mamografie. Pentru toate aceste suspiciuni este extrem de importanta prezentarea la medic si continuarea investigatiilor pentru a exclude o afectiune maligna si stabilirea tratamenului adecvat.

Nodulul solitar, dur, nedureros la apasare, deseori cu margini neregulate ridica suspiciunea de carcinom mamar. Incidenta maxima este intre 45-50 si 60-65 de ani. Densificarea difuza a parenchimului glandular, eventual dependenta de ciclul menstrual, de cele mai multe ori cu dureri premenstruale, deseori la ambii sani, cu secretie mamelonara ridica suspiciunea de mastopatie.
Nodulul putin dureros la apasare, deseori noduli multipli, atasati strans unul de altul care se palpeaza stand pe spate, cu suprafata neteda dar cu structura lobulata, uneori depresibil cu consistenta ca de cauciuc poate fi fibroadenom. Acesta are incidenta maxima intre 15 si 30 de ani si intre 40 si 55 de ani.
Nodulul subcutanat de consistenta moale pana la medie, nedureros la apasare poate fi lipom, mixom, chondrom sau fibrom.
Nodulul extrem de dureros la palpare, cu inflamatie locala (roseata, caldura locala), febra, aparitie brusca si evolutie rapida cu fenomene de inflamatie, diferenta de temperatura intre axila dreapta si stanga ridica suspiciunea de mastita mai ales dupa nastere. In caz de fluctuatie trebuie sa ne gandim la un abces.
Nodulul cu suprafata neteda, bine delimitat, moderat dureros la palpare, partial depresibil sau fluctuent, cu incidenta maxima intre 45 si 55 de ani ridica suspiciunea de chist.

Nodulul moderat pana la foarte dureros la apasare, plat, cu tegumente livide, mai ales daca exista un traumatism in antecedente, poate fi un hematom.

Δ Sus

Ce subiecte sa abordezi cu medicul tau daca descoperi ceva neobisnuit la san

Ce ai descoperit - un nodul, o scurgere, orice modificare la nivelul sanului.
Cand ai observat modificarea, in relatie cu ciclul menstrual.
Cum ai observat - prin autoexaminare, a observat altcineva, ai remarcat intamplator?
Ai si alte simptome? Cat de des se manifesta?
Ai mai avut probleme cu sanii? Ai mai avut noduli? De ce natura erau? Ai suferit operatii la nivelul sanului, inclusiv de natura estetica?
Istoricul tau medical. Ce medicamente iei (inclusiv hormonale, homeopate, contraceptive etc), sarcini de orice fel, orice alta afectiune de care ai suferit in trecut sau stii ca se manifesta in prezent, chiar daca aparent nu au nici o legatura.
Daca exista persoane in familia ta care au suferit de vreo boala grava, de natura maligna.

Ce va face medicul? Iti va examina vizual sanii apoi iti va palpa tesutul acestora si axilele. Ajuta-l sa descopere ce ti s-a parut ca este neobisnuit. In urma consultatiei, medicul iti va pune un prim diagnostic. Fie ca ceea ce ai descoperit este normal, fie iti va recomanda si alte analize mai concludente sau sa mentii locul sub observatie atenta.

Ce sa intrebi medicul dupa consultatie?

Ce ati simtit la palpare?
Ce credeti ca a cauzat aparitia acestei modificari?
Ce imi recomandati sa fac in continuare?
Cand imi recomandati sa revin la control?
Cat de des trebuie sa-mi examinez sanii pe viitor?
Ce simptome, modificari ar trebui sa urmaresc ?

Daca simti ca examinarea nu a fost concludenta si esti inca nelinistita, nu ezita sa te programezi la un alt medic specialist. Increderea in medic si in tratament este esentiala pentru ca tie sa iti fie bine. Daca banuiesti ca nu te afli in directia buna, cere si o alta opinie. Ca sa fii sigura ca esti bine.

Δ Sus

Despre cancerul la san

In ultimii ani, numarul deceselor a scazut simtitor. Diagnosticat in faza incipienta poate fi tratat relativ usor si fara urmari, chiar vindecat.
Aparitia unui nodul nu este intotdeauna un semn de cancer, dar este un semn care nu trebuie ignorat. Leziunile benigne sunt foarte comune, iar sanul este normal sa se modifice pe parcursul vietii.
Cele mai multe leziuni de natura maligna nu dau simptome decat atunci cand boala se afla in stadiu avansat.
La fiecare 100 de femei care dezvolta cancer de san cate un barbat se imbolnaveste de cancer de san. 85% dintre femeile diagnosticate cu cancer de san nu prezinta un istoric familial cu antecedente ale acestei boli.
La fiecare 3 minute, undeva pe Glob o femeie este diagnosticata cu cancer de san.
Ecografia mamara si examenul clinic sunt cele mai simple investigatii care te pot asigura ca sanii tai sunt sanatosi.
70% din cazurile de cancer de san sunt descoperite prin autoexaminare.
Nu toti nodulii sunt detectabili la atingere. De aceea te sfatuim sa faci o ecografie mamara si apoi, la recomandarea medicului, mamografii regulate. Ca sa fii sigura ca esti bine.
8 din 10 noduli la san sunt de obicei benigni. Daca descoperi un nodul, nu intra in panica. Neprezentarea la medic atunci cand descoperi un nodul la san tine de educatia medicala a fiecaruia. Exista leziuni mamare care multa vreme au un caracter benign, dar dupa o evolutie indelungata sufera o transformare maligna. Daca stii ca ai un nodul, chiar si nedureros, stabileste-ti o programare la medic. Afla ca esti bine.

Cancerul la san poate fi depistat cu ani de zile inainte de a se manifesta clinic. Trebuie doar sa mergi regulat la control. Nu trebuie sa treci singura prin experienta consultului. Ia-ti prietena cea mai buna si mergeti impreuna. Asa veti afla amandoua ca sunteti bine.

Δ Sus